SANNICOLAU MARE-MILENIULUI III-VIITOR ORAS EUROPEAN

Lectie de istorie si educatie
SANNICOLAU MARE-MILENIULUI III-VIITOR ORAS EUROPEAN

Extrase din Monografiile orasului

"Adevarul nu se pierde niciodata in lume, iar oamenii acestei localitati sint datori sa-l cunoasca pentru ca daca se desparteau de adevar, se desparteau de Dumnezeu".

Dictonul de viata trait al locuitorilor orasului:

APA TRECE, PIETRELE RAMAN !

Spusele Imparatului Iosif al II lea, al Austro–Ungariei, catre mama sa Maria Tereza, dupa ce a vizitat localitatea in anul 1768, erau "LIEBE MAMA EST IST AUSSER DEM SENTMIKLOSER KAMARAL DISTRICT ALLEN AM HUNDE, prevazand localitatii un viitor stralucit, ceea ce se va realiza peste timp.

Prezentam un aspect din Decretul scolar din 1790 care ar putea fi aplicat la fel de bine si in ziua de astazi, in scoala:
"Invatatorul trebuie sa fie intotdeauna plin de viata, cu spiritul sanatos, sa aibe multa rabdare, sa fie harnic, modest si multumit de salariul sau. Invatatura impartasita elevilor sa le fie accesibila si atragatoare. Orice pedeapsa trebuie sa izvorasca din dragoste si nu din brutalitate. Scoala trebuie sa educe pe tineri ca sa devina cetateni cinstiti, loiali, supusi autoritatilor, folositori patriei si poporului".

Cugetare Revai Miklos:
Pamantul natal sa-ti fie sacru. Straduieste-te sa-i faci cinste,sa-i fii de folos. Sannicolaul este acest pamant!

In aceste vremuri vitrege ma consoleaza convingerea ca daca prezentul nu-mi este favorabil, efortul meu va fi rasplatit de posteritate. E cam tarzie aceasta rasplata, dar macar nu starneste invidia nimanui..

Deviza Gimnaziului "PRINCIPELE CAROL" din Sannicolau Mare-anul 1920:
SANATATE, VIRTUTE SI CULTURA!

Moto:
Indemn ca oamenii cu stiinta din Sannicolau Mare, sa continuie sa scrie aceasta istorie a orasului, mult mai frumos si placut, despre acest loc minunat!
Avocat SCHREYER VICTOR
(Monografia traditionala - 1909-Sannicolau Mare)

CUGETARI
De la Bela Bartok au ramas consemnate, in cartea sa, cele trei cugetari, plecand de la deviza "canta-mi si-ti zic frate".
Aceste cugetari sunt:
1."Socot drept scop al vietii mele sa continui si sa ispravesc studierea muzicii poporului roman.
2. La taranii romani muzica este o indeletnicire obsteasca.
3. Ideea mea calauzitoare este ideea fraternitatii popoarelor, in ciuda tuturor razboaielor si neintelegerilor".
Apa, cu care s-a sfintit bustul lui M.Eminescu a fost adusa din izvoarele raului Iordan, in care s-a botezat Mantuitorul nostru Iisus Hristos.Monumentul cu bustul marelui poet M.Eminescu este una din mandriile orasului si in fiecare an se sarbatoreste, prin activitati cultural-artistice. Monumentul este asezat pe un soclu de patru metri inaltime, din marmura neagra imprejmuita de patru stalpi de marmura alba, cu lanturi intre ele.
Poarta pe el inscriptia:
"Mihai Eminescu 15 I 1850-1889 Botosani-Bucuresti.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie
Fii tai traiasca numai in fratie
Viata in vecie, glorii, bucurie,
Arma cu tarie, suflet romanesc."

Am dorit ca aici la granita sa avem un altar national sfant si curat, unde sufletul romanesc sa ingenunche, aici la Tisa, in fata celor doua hotare sa avem o cetate de primenire si mandrie nationala care sa vesteasca si sa arate gradul de cultura si civilizatie al neamului nostru.
(Ministru culturii-Octavian Goga – in 1925 la dezvelirea bustului marelui poet national M.Eminescu – Sannicolau Mare, primul bust ridicat dupa Unirea din
1918 in teritoriile ocupate).

METAFORA:
O granita se apara cu un corp de armata sau cu statuia unui poet alaturi de inimile tuturora. Ati ales pe cel mai tare, ati ales poetul.
(Ministrul culturii Octavian Goga – la dezvelirea bustului lui M. Eminescu 1925).

La intrebarea contelui Nako Alexandru daca accepta titlul de "consilier aulic imperial" pentru a nu mai candida la alegerile parlamentare din 1898, Dl. Dr.Av. Nistor Oprean raspunde: "Domnule conte,eu am o comoara care valoraza mai mult decat milioanele de titluri si aceea se cheama: "CINSTE"

In 20 august 1919, la orele 15, o companie din R105 infanterie, de la Brasov, sub comanda Locotenentului Luca Nicolescu, originar din Ramnicu-Valcea, cu 100 de calareti romani imbracati in costume nationale, intra pentru prima data in istoria acestui plai romanesc, in entuziasmul si uralele a peste 6000 de oameni. Pentru prima data, corul Doina, alaturi de cetateni, a cantat imnul de azi al Romaniei, "Desteapta-te romane".

Prin intermediul profesorului Teodor Bucurescu, apare, in anul 1921, gazeta saptamanala "Primavara", cu 2000 de exemplare pe saptamana, prin care expune realitatiile localitatii si aspiratiile locuitoriilor, iar din anul 1923 se editeaza si calendarul "Primavara".

Imn inchinat Corului DOINA

"Pe cerul nostru Doina a fost stea,
Mai lucitoare printre stele-o mie,
Parinţii nostrii au crezut in ea,
Noi vom slavi-o pana in vecie

In focul luptei pentru libertate,
Acum un veac si jumătate stramosii au luptat,
Un cor si-au infiinţat pentru dreptate,
Si cu succese l-au incununat.

Traieste Doina mare sarbatoare,
Un veac si jumatate de melodii colinda sus,
In cantec la hotarul de-apus,
Inalta steag Sannicolau Mare."

DEDICATIE CORULUI DOINA – 146 de ani de existenta

"Reprezentant al neamului ce s-a nascut crestin
Biserica ti-a fost si mama si lacas
Inmanuchind tezaurul spiritual, sublim
N-ai parasit adevaratul tau fagas.

La, al cantului izvor m-am adapat din tine
Si am simtit dulceata ce o poti da
Si acum cand implinesc un veac jumatate si mai bine
Ti-aduc modestul meu prinos, in cinstea ta".

In perioada 1958-2003, corul Doina participa la diferite festivaluri, concursuri si spectacole in tara si in strainatate, obtinand premii, admiratie si faima unui minunat orasel. In anul 2003, cand trebuia sa se sarbatoreasca 145 de ani de existenta, alesii urbei demit pe ultimul lor dirijor, inimosul profesor Radu Gheorghe si astfel inceteaza cel mai important for cultural de mandrie si pestigiu local si national.
Corul Doina devenise o adevarata scoala cetateneasca pentru locuitorii orasului, iar in cantec, pe langa valoarea artistica avea si o mare valoare educativa.
La ora actuala, fostul dirijor , profesorul Radu Gheorghe se preocupa de un muzeu al corului Doina si probabil o monografie a acestuia si are dorinta sfanta de a reinvia traditia corului Doina.

Din cele mai vechi timpuri, cantecul a fost la el acasa, aici, la Sannicolau Mare, asa cum de fapt, afirma si Lucian Blaga, care spunea ca "Banatul este barocul etnografiei romanesti", apreciind ca taranul banatean, de o extraordinara mandrie, are dreptate sa se socoteasca "fruncea".

Cantecele executate de Lipovan, acompaniat la pian de francezul Jerome, au emotionat auditorii pana la lacrimi, cantand in limba maghiara si italiana in orasul Saint Louis. Din banii stransi, omul, de mare probitate morala, ii doneaza pentru sinistratii din Mesina (Italia), dupa eruptia vulcanului Etna.
Un distins american din Saint Paul,dupa un spectacol de exceptie in 1902, surprins de claritatea si frumusetea vocii lui Lipovan, il intreaba:
"Domnule Lipovan, unde ati facut conservatorul si cu ce profesor?", la care intrebare Lipovan raspunde ferm: "Am facut Conservatorul la Sannicolau Mare, iar cel mai mare profesor al meu a fost poporul."

Acelasi traseu in puternica America l-a avut, dupa 1990 si profesorul Mandran Gheorghe cu acordeonul sau "Guerrini", care a trezit la sanmiclausenii americani mandria lor de banateni, iubitori de poezie si cantec, care fac oamenii sa fie mai buni, mai iubitori si mai respectuosi fata de semenii lor. Acest talent innascut al profesorului Mandran a impesionat auditoriu în orasele Chicago si New York si la toate delegatiile venite in oras. Are o activitate de peste 35 de ani in viata cultural-artistica, instruind zeci de generatii in dragostea pentru muzica ii dans. Acest inimos om, intre oameni, merita tot respectul si stima locuitorilor orasului.

In anul 1906, corul Doina este invitat la Bucuresti, la concursul corurilor de la Arenele Romane, unde obtine diploma speciala si medalia de aur, iar coristii, medalia de argint si o croaziera pe Marea Neagra de la Constanta la Constantinopol.

Din 1850 pana in 1889, taraful lui Bobala (Bias) si-a facut un renume, fiind cunoscut atat in tara cat si in imperiul Austro-Ungar, prin muzica sa populara, atat romaneasca cat si a nationalitatilor conlocuitoare din localitate. Acolo, in America, acest taraf a adus acelor cetateni plecati de acasa, comoara cea mai de pret a sufletului acelor neamuri de romani, germani, sarbi si unguri, care la sunetul duios al muzicii interpretate se apropiau sufleteste, se iubeau si se infrateau tot mai mult. In 1913, prin talentul profesorului Atanasie Lipovan, impreuna cu taraful lui Bobala se dau mai multe concerte in orasele americane Saint Louis, Detroit, Cleveland, Ohio si Cincinati, impresionand de fiecare data intreaga asistenta si ducand faima acestui plai sanmiclausan in faimoasa si puternica America.

Traditia filatelica, in oras are peste 80 de ani si este putin cunoscuta. Merita, ca alaturi de alti filatelisti din oras, sa-l amintim pe cel care a creat prin aceasta pasiune, o faima orasului, in domeniul filateliei, pe domnul Pacev Ioan.

Scopul educatiei nu este numai inmagazinarea multor cunostinte, ci si formarea „omului de omenie”, notiune rar intalnita in alte limbi, insemnand ridicarea deasupra animalitatii, vrednicie, moralitate, demnitate, cumpatare, bunavointa onoare, vitejie, energie si fineţe, intelepciune nepretentioasa, pe scurt – frumusete si integritate morala si fizica.
Aceasta omenie nu se invata in nici o scoala, ci se simte si se transmite de la om la om. In viata de zi cu zi, daca aceste cugetari s-ar aplica, viata noastra ar fi mai buna. Exemplu : "omenia-i mai scumpa ca avutia", "lacomia pierde omenia", "omul de omenie nu stie de miselie".

Aici sunt mesteri iscusiti si buni.
Daca ar exista si in celelalate orase ale tarii asemenea mesteri priceputi, am putea concura si depasi si produsele americanilor, dar asa se vede, ca si aici se pastreaza proverbul "De cele mai cinstite femei nu se vorbeste nimic", adaugand, ca nu reclama ci calitatea produselor, duce la reclama bunurilor produse.

(Din cuvantul trimisului Ministrului de industrie de la Budapesta in 1886, la Expozitia de la Sannicolau Mare.)

In anul 1776, un ofiter de Stat major, vizitand Banatul, in raportul sau catre Imparateasa Maria Terezia spunea:
"Aici economul secera de 20 de ori mai mult decat seamana".

Iar istoricul Griselini a afirmat;
"Fertilitatea acestui teritoriu, intrece de multe ori, orce tara din Europa".

Deviza de aducere a comorii gasita in pamantul Sannicolaului Mare:
"Nu lacomim la averea altuia, dar din cei al nostru, nici catu-i negru sub unghie nu cedam".
(Din demersurile facute de intelectualii localitatii in perioada 1920 – 1940, pentru aducerea comorii la ea acasa.)

"Dati-mi numai cateva batalioane de acesti romani (banateni) si voi bate cu ei toata Europa" a spus Imparatul Napoleon – dupa batalia de la Rivoli (Italia) in 1806.

Adauga la favorite

 

• CAZARE IN STATIUNEA NEPTUN
• Catalina Balau - castigatoarea concursului Rowenta Elite Model Look Romania